понедельник, 27 июля 2009 г.

Scrisori din casa de nebuni: Dacă vrei să fii vacă

Ieri casa de nebuni a trăit un moment epocal din istoria sa de peste 650 de ani: întâlnirea cu Voronin. Cu acest prilej am fost obligaţi să ne spălăm dimineaţa cu săpun duru obţinut de la milenium celingi ca ajutor umanitar nerambursabil din rezervele armatei otomane. În sfârşit, după multe ore de aşteptare, El a coborât din cerul senin cu elicopterul, direct în ograda noastră. Semăna cu un balaur cu trei capete: un cap de preşedinte al ţărişoarei mioritice (ovine) în exerciţiu, un alt cap de preşedinte al parlamentului pârlit şi cu un cap de preşedinte al beligosului partid comunist. Una dintre feţe era cam buhăită, alta plictisită, iar a treia avea întipărită o expresie suficientă de miliţian honoris causa. Aşa că dr Stuh i-a ieşit în întâmpinare deconcentrat de-a binelea, neştiind la care cap să se închine mai întâi. După ce a făcut turul Casei şi a contabilizat satisfăcut cele realizate pe parcursul ultimilor opt ani, balaurul a ţinut un spici în faţa noastră. Dacă nu votaţi comuniştii, au spus capetele lui, casa noastră îşi va pierde independenţa, căci elementele criminale din spatele opoziţiei o să vândă republicuţa cartelurilor de traficanţi de droguri din Columbia! Iar Băsescu a concentrat toate tancurile ex-sovietice la Prut şi aşteaptă semnal de la Dorin Chirtoacă, pentru a transforma patria noastră într-un fief al terorismului mondial în frunte cu benLaden, strâmtorat de americani în zonele muntoase ale Pakistanului. În acest moment, sanitara Vera leşină, dar îşi reveni în fire de sinestătător. “Voi ce vreţi să vă bat ca să-i votaţi pe comunişti? - spuse capul miliţienesc. - Cei care numesc limba moldovenească română scuipă nu doar în Constituţia ţării, dar şi în propriii lor părinţi. Mamele lor nu vorbeau în limba română. Dacă s-au născut în Moldova, nu puteau vorbi în limba română. Toţi părinţii noştri vorbesc limba moldovenească – acest lucru este cert”, a accentuat capul buhăit. “Da mama mea spunea limba mocănească – sări moş Dumitru. – Eu dacă spuneam liungură ca în satul vecin, ea mă pocnea cu lingura. Nu-i plăcea deloc cum se grăieşte în satul vecin. La fasole, ei spun fasule, iar la coş ei spun oboroacă. Asta-i limbă? Mocănească sună bine, insistă moş Dumitru. „Măi Mocane, frăţioare, Nu ti-e roibul de schimbare? Să-ţi dau chebea din spinare…” – porni să cânte behăit moşul. “Da mama mea spune română!” - interveni liceana Ala cu voce tremurândă. În liniştea care se lăsă subit se auzea cum curge bătrânul Nistru la vale şi cum la Cobasna ruginesc tancurile ruseşti fără treabă. “Da’ tat-tu?” – se interesă sever capul mahmur. “Şi tata spune română” - recunoscu dârz liceana Ala. - Şi Eminescu spunea română! Şi Grigore Vieru!” “Lasă propaganda!” – se răsti balaurul cu toate capete. “Stimaţi nebuni - interveni dr Stuh - eu propun să adoptăm o rezoluţie în care să ne angajăm să votăm aşa cum am votat pe 5 aprilie, adică pentru PCRM, pentru stabilitate!” “Eu am o întrebare - interveni Cozonac. – De ce reduceţi numărul de studenţi? De ce pentru un tânăr nebun din casa noastră se alocă 3-4 lei, pe când pentru o vacă din Uniunea Europeană se alocă 2 Euro, peste 30 de lei. Ce mă sfătuiţi să fac? Să votez comuniştii şi să mă duc vacă în Europa?” ““Fie pâinea cât de rea tot mai bine-n ţara mea!” – strigă Caltânăr, fluturându-şi cravata roşie pătată cu bostan politehnic. “Să nu ne ducem vaci în Europa şi nici în Rusia! Jos balaurii!” – strigă liceana Ala. “Jos balaurii!” – strigară Cozonac şi Scurtoi. În liniştea care se lăsă din nou se auzea cum SIS-ul se scarpină vârtos la ceafă. “Sus balaurii! Sus balaurii!” – strigă Sobcor, dar era deja prea târziu. Voronin se supără foc, se sui pe elicopter şi dispăru val-vârtej în adâncul cerului albastru.
Acuma stau şi mă gândesc: oare de ce crede lumea că vacile în Europa o duc bine? Doar acolo nu au rămas păşuni naturale aproape deloc, decât poate în munţii Alpi. Nici la noi nu sunt multe păşuni, dar şi numărul vacilor e mai mic şi prin urmare concurenţa e mai mică. Dacă vrei să fii vacă, e mai bine totuşi acasă.

Al vostru pastorelli paracopital, laptefrati dubail, Ion Buraga

Комментариев нет:

Отправить комментарий