понедельник, 27 июля 2009 г.




facem chef ;-)

Scrisori din casa de nebuni: Dacă vrei să fii vacă

Ieri casa de nebuni a trăit un moment epocal din istoria sa de peste 650 de ani: întâlnirea cu Voronin. Cu acest prilej am fost obligaţi să ne spălăm dimineaţa cu săpun duru obţinut de la milenium celingi ca ajutor umanitar nerambursabil din rezervele armatei otomane. În sfârşit, după multe ore de aşteptare, El a coborât din cerul senin cu elicopterul, direct în ograda noastră. Semăna cu un balaur cu trei capete: un cap de preşedinte al ţărişoarei mioritice (ovine) în exerciţiu, un alt cap de preşedinte al parlamentului pârlit şi cu un cap de preşedinte al beligosului partid comunist. Una dintre feţe era cam buhăită, alta plictisită, iar a treia avea întipărită o expresie suficientă de miliţian honoris causa. Aşa că dr Stuh i-a ieşit în întâmpinare deconcentrat de-a binelea, neştiind la care cap să se închine mai întâi. După ce a făcut turul Casei şi a contabilizat satisfăcut cele realizate pe parcursul ultimilor opt ani, balaurul a ţinut un spici în faţa noastră. Dacă nu votaţi comuniştii, au spus capetele lui, casa noastră îşi va pierde independenţa, căci elementele criminale din spatele opoziţiei o să vândă republicuţa cartelurilor de traficanţi de droguri din Columbia! Iar Băsescu a concentrat toate tancurile ex-sovietice la Prut şi aşteaptă semnal de la Dorin Chirtoacă, pentru a transforma patria noastră într-un fief al terorismului mondial în frunte cu benLaden, strâmtorat de americani în zonele muntoase ale Pakistanului. În acest moment, sanitara Vera leşină, dar îşi reveni în fire de sinestătător. “Voi ce vreţi să vă bat ca să-i votaţi pe comunişti? - spuse capul miliţienesc. - Cei care numesc limba moldovenească română scuipă nu doar în Constituţia ţării, dar şi în propriii lor părinţi. Mamele lor nu vorbeau în limba română. Dacă s-au născut în Moldova, nu puteau vorbi în limba română. Toţi părinţii noştri vorbesc limba moldovenească – acest lucru este cert”, a accentuat capul buhăit. “Da mama mea spunea limba mocănească – sări moş Dumitru. – Eu dacă spuneam liungură ca în satul vecin, ea mă pocnea cu lingura. Nu-i plăcea deloc cum se grăieşte în satul vecin. La fasole, ei spun fasule, iar la coş ei spun oboroacă. Asta-i limbă? Mocănească sună bine, insistă moş Dumitru. „Măi Mocane, frăţioare, Nu ti-e roibul de schimbare? Să-ţi dau chebea din spinare…” – porni să cânte behăit moşul. “Da mama mea spune română!” - interveni liceana Ala cu voce tremurândă. În liniştea care se lăsă subit se auzea cum curge bătrânul Nistru la vale şi cum la Cobasna ruginesc tancurile ruseşti fără treabă. “Da’ tat-tu?” – se interesă sever capul mahmur. “Şi tata spune română” - recunoscu dârz liceana Ala. - Şi Eminescu spunea română! Şi Grigore Vieru!” “Lasă propaganda!” – se răsti balaurul cu toate capete. “Stimaţi nebuni - interveni dr Stuh - eu propun să adoptăm o rezoluţie în care să ne angajăm să votăm aşa cum am votat pe 5 aprilie, adică pentru PCRM, pentru stabilitate!” “Eu am o întrebare - interveni Cozonac. – De ce reduceţi numărul de studenţi? De ce pentru un tânăr nebun din casa noastră se alocă 3-4 lei, pe când pentru o vacă din Uniunea Europeană se alocă 2 Euro, peste 30 de lei. Ce mă sfătuiţi să fac? Să votez comuniştii şi să mă duc vacă în Europa?” ““Fie pâinea cât de rea tot mai bine-n ţara mea!” – strigă Caltânăr, fluturându-şi cravata roşie pătată cu bostan politehnic. “Să nu ne ducem vaci în Europa şi nici în Rusia! Jos balaurii!” – strigă liceana Ala. “Jos balaurii!” – strigară Cozonac şi Scurtoi. În liniştea care se lăsă din nou se auzea cum SIS-ul se scarpină vârtos la ceafă. “Sus balaurii! Sus balaurii!” – strigă Sobcor, dar era deja prea târziu. Voronin se supără foc, se sui pe elicopter şi dispăru val-vârtej în adâncul cerului albastru.
Acuma stau şi mă gândesc: oare de ce crede lumea că vacile în Europa o duc bine? Doar acolo nu au rămas păşuni naturale aproape deloc, decât poate în munţii Alpi. Nici la noi nu sunt multe păşuni, dar şi numărul vacilor e mai mic şi prin urmare concurenţa e mai mică. Dacă vrei să fii vacă, e mai bine totuşi acasă.

Al vostru pastorelli paracopital, laptefrati dubail, Ion Buraga

воскресенье, 26 июля 2009 г.

Opoziţia şi „factorul românesc"

Am mai scris şi cu alte ocazii că fraudarea alegerilor se produce nu numai explicit, adică tehnic, la nivel de liste electorale, ci şi implicit, adică prin fraudarea a însuşi climatului politic în care decurge scrutinul. Astfel, alegerile nu pot fi considerate libere şi corecte atunci când unul dintre concurenţii electorali - de regulă, partidul care deţine puterea -, îi lipseşte pe oponenţii săi (din Opoziţie) de posibilitatea de a dezbate problemele din propria agendă, impunându-le subiecte inventate. Anume la acest tip de fraudă electorală am asistat în actuala campanie electorală, în cadrul căreia niciuna dintre marile probleme ale R. Moldova nu şi-a găsit loc în agenda dezbaterilor electorale.

Comuniştii au reuşit să impună Opoziţiei (dar şi întregii societăţi) o problemă falsă - „apărarea Patriei”, or, e clar că, atunci când vine vorba despre o asemenea materie înaltă ca „apărarea Patriei”, toate celelalte probleme devin minore, secundare şi neimportante. Opoziţia a făcut eforturi uriaşe pentru a aduce în discuţie adevăratele probleme ale acestei ţări, dar a fost practic imposibil ca mesajul ei să ajungă în toate casele, adică acolo unde ajung doar „M-1”, NIT şi radiourile puterii. Forţate să se justifice pentru evenimentele din 7 aprilie, partidele de opoziţie n-au mai avut timp şi spaţiu să dezbată una din cele mai importante probleme ale acestui stat - R. Moldova, încotro? Spre Vest sau spre Est?

Comuniştii au folosit cu abilitate bolşevică factorul românesc, speculând pe resentimente, instincte, nostalgii şi frică. Numai o propagandă cinică, de tip stalinist a putut să acuze Opoziţia de „fascism” şi de „legionarism”! De unde „legionarism” într-o ţărişoară săracă, cu populaţie preponderent rurală, cu o intelectualitate cuminte, oportunistă şi cam fricoasă, fără tradiţii şi legături adânci cu epoca interbelică? Folosind această minciună, comuniştii au reuşit să pornească împotriva Opoziţiei minorităţile naţionale, care au un cuvânt greu de spus în ziua alegerilor. Ei au pedalat atât de insistent pe acest subiect, încât, la un moment dat, Opoziţia, ca să nu dea prilej şi pentru alte acuzaţii la tema dată, a „lunecat” spre retorica centristă şi chiar comunistă, strigând mai tare decât aceştia că se pronunţă pentru „consolidarea statalităţii şi a independenţei R. Moldova”, de parcă s-ar fi pronunţat vreodată împotriva statalităţii şi independenţei.

Frica de a nu fi acuzată de „unionism” a determinat Opoziţia să evite subiecte considerate „sensibile” ale relaţiilor moldo-române, inclusiv cel mai nevinovat, ce se referă la deschiderea a două consulate în R. Moldova, propusă de România. Opoziţia a fost forţată de către comunişti să evite astfel dezbaterea vectorului politicii externe după 29 iulie, limitându-se la o retorică abstractă despre „integrarea europeană”, asemănându-se până la confuzie cu comuniştii şi social-democraţii.
Lipsa din agenda Opoziţiei a „factorului românesc” dovedeşte că alegerile nu au fost libere şi corecte, pentru că nu poţi discuta despre viitorul şi vectorul extern european al R. Moldova în afara acestui factor. E adevărat, campaniile electorale nu sunt pentru educarea electoratului, alegătorului trebuie să-i spui ceea ce el aşteaptă, dar cine a demonstrat că dezbaterea inteligentă şi sinceră a chestiunilor legate de România şi Europa nu ar aduce voturi?

* Uită-te în oglindă, încruntată doamnă…

Marţi, TIMPUL publică în prima pagină o ştire („Moldovenii nu vor mai putea pleca din Moldova”) l-a care guvernul a sărit ca ars, infirmând-o cu vehemenţă, aşa cum îi stă bine unui guvern muncitoresc-ţărănesc, condus de o duioasă mumă care, în numele stabilităţii, e gata să scoată armata în stradă ca să tragă în copiii neascultători. Citez: „Guvernul infirmă categoric informaţia apărută în una din publicaţiile periodice din Chişinău privind elaborarea unui proiect de hotărâre de guvern prin care cetăţenilor RM li se va interzice, pentru o perioadă de doi ani, să părăsească ţara şi să meargă la lucru peste hotare, precum şi existenţa argumentării prezentate de către publicaţie cu referire la surse din Guvernul RM”. Dacă acest guvern punea punct aici, vorba veche - filozof rămânea. Şi nici noi nu reveneam la subiect. Guvernul însă a crezut de cuviinţă să ne dea o lecţie de… deontologie profesională! Citez: „…considerăm necesar de a atenţiona mass-media asupra respectării necondiţionate a legislaţiei cu privire la presă şi a normelor de deontologie profesională în exercitarea funcţiilor de informare şi neadmiterea publicării unor insinuări care induc în eroare opinia publică”.

Ar fi foarte multe de spus vizavi de această lecţie a guvernului. Mai întâi, doresc să le amintesc deştepţilor care au redactat furiosul şi pătimaşul comunicat că în toate codurile deontologice din lume, dar şi în legislaţia modernă despre presă se admite ca o informaţie de interes public major să fie publicată chiar dacă există anumite incertitudini în privinţa veridicităţii ei. Or, ştirea despre interzicerea plecării moldovenilor peste hotare e una de interes public major, fiindcă vizează interesele vitale ale sute de mii de cetăţeni. Astfel, publicând ştirea, redacţia a procedat corect, conform normelor de deontologie profesională. E dreptul (dar şi datoria!) guvernului să confirme sau să infirme informaţia. Un lucru însă nu are dreptul să facă acest guvern: să dea presei lecţii de deontologie profesională. Înainte de a se apuca să dea asemenea lecţii, rugăm respectuos acest guvern să se uite în oglindă. Acest guvern (care nu se deosebeşte prin nimic de toate celelalte guverne comuniste instalate de Voronin după 2001) ar trebui mai întâi să răspundă în faţa societăţii de calitatea mass-media pe care le controlează la sânge. De ce guvernul muncitoresc-ţărănesc al tovarăşei Zina Petrovna, supranumită în popor Zina Carabina, nu dă lecţii de deontologie profesională Radioteleviziunii publice, plătită din banii publici, specializată în lustruirea regimului comunist şi în denigrarea Opoziţiei? Sau chestia asta e deontologică? Dar cât de deontologică este presa scrisă controlată de guvern? Cititorii nu au uitat cum V. Tarlev, pe când era prim-ministru, era declarat în această presă drept cel mai mare patriot şi statalist, un geniu al gândirii economice moderne, un fel de Isus Hristos care cu numai câteva pâini hrăneşte vreo trei milioane de moldoveni flămânzi. După demiterea-i „elegantă”, când vulturul statalităţii de la Başcalia s-a avântat în politică, „presa deontologică” a acestui guvern a întors placa, declarându-l pe Tarlev un prostănac ordinar. Exact de acelaşi tratament se va bucura şi încruntata doamnă din partea presei guvernamentale, (când) dacă-l va părăsi pe bătrânul dictator şi uzurpator.

Am întreba, în definitiv, ce drept moral are acest guvern să dea lecţii presei, dar nu întreb, pentru că mi-e silă… Ce alta îţi poate provoca acest guvern decât un dezgust profund?

суббота, 18 июля 2009 г.

среда, 8 июля 2009 г.

România este principala piaţă de desfacere a mărfurilor moldoveneşti

08 Iulie 2009, 10:22

România a rămas şi după cinci luni principala destinaţie pentru mărfurile şi serviciile moldoveneşti, chiar dacă în aprilie şi mai au scăzut într-un ritm mai pronunţat, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Exportatorii din Republica Moldova au livrat, în ianuarie-mai, pe piaţa românească mărfuri în valoare de 95.3 milioane de dolari SUA, în scădere cu 22.8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 (după trei luni, ritmul de scădere era aproape de două ori mai mic, respectiv de 11,5%).

Importurile din România realizate de agenţi economici din Republica Moldova, respectiv 102.0 mil. USD în cinci luni, a scăzut şi mai pronunţat, cu 58.6%.

A două piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti a fost, după cinci luni, Federaţia Rusă (livrările spre aceasta au constituit 91.1 mil USD, în scădere cu 22.6), iar pe locul trei s-a menţinut Italia cu o cifră de exporturi de 50.6 mil. USD. Statisticile relevă că ritmul de scădere a livrărilor de mărfuri moldoveneşti pe piaţa italiană s-a redus în ultima lună, după cinci luni reducerea a fost de 25.1% faţă de minus 30% după patru luni.

În top-10 ţări-partenere în derularea exporturilor mai intră Belarus (export - 33.6 mil. USD, Germania (29.0 mil. USD), Ucraina (25.6%, în scădere cu 53.2%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (19.0 mil. USD), Polonia (14.3 mil. USD), Elveţia (12.3 mil. USD) şi Turcia (11.6 mil. USD).

Valoarea exporturilor în ianuarie-mai a constituit 47.3 mil. USD, în scădere cu 21.6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că exporturile de mărfuri realizate în luna mai 2009 s-au cifrat la 100,7 mil. USD, cu 8,5% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 20,4% mai puţin comparativ cu luna mai 2008.

La importuri, prima poziţie este ocupată de Kazahstan (la o cifră de import de 166 mil. USD în ianuarie-mai 2009, livrările au crescut de aproape 11 ori, însă în luna mai importurile au constituit doar 1 mil. USD; gazele ruseşti importate în Moldova proveneau din Kazahstan - Business Expert), urmată de Ucraina (154.3 mil USD, minus 49.2%), Federaţia Rusă (cu importuri de 120.5 mil. USD, minus 44.7%), România (102.0 mil. USD, minus 58.6%) şi Germania (89.0 mil. USD, în scădere cu 38.4%).

Volumul importurilor în primele cinci luni ale acestui an s-a ridicat la 1 miliard 238.1 milioane de dolari SUA, în scădere cu 34.5%. Importurile de mărfuri realizate în luna mai 2009 au însumat 242,9 mil. USD, cu 0,6% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 38,6% mai puţin comparativ cu luna mai 2008.

вторник, 7 июля 2009 г.

Deflaţie de 0.3% în luna iunie

07 Iulie 2009, 11:15

O rată negativă a inflaţiei, de 0.3 la sută s-a înregistrat în luna iunie, după o creştere a indicelui preţurilor de 0.2% în mai.

„Indicele preţurilor de consum (IPC) în iunie 2009 faţă de mai 2009 a constituit 99,7%, iar faţă de iunie 2008 - 99,2 %”, anunţă Biroul Naţional de Statistică. În iunie 2008 s-a înregistrat o deflaţie de 1.1%, iar în perioada respectivă a anului 2007 - o inflaţie de 15,6%.

De la începutul anului preţurile s-au micşorat cu 1,8 la sută, mai anunţă BNS.

Produsele alimentare s-au ieftinit în iunie cu 1.8%, iar de la începutul anului cu 5.6%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0.5%, însă faţă de începutul anului preţurile la aceste mărfuri au scăzut cu 0.6%. Tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei s-au majorat, în luna iunie, cu 0.2%, iar faţă de decembrie 2008 - cu 1.2%.

Cele mai mari reduceri de preţuri s-au produs la cartofi (cu 14.5%), legume proaspete (- 9.3%), castraveţi (- 29.2%), roşii (- 23.3%), varză şi dovlecei (-22.5%), ouă dietetice (- 4.5%). Preţurile la zahăr s-au majorat cu 3.2%, miere de albine - cu 1.4%.

BNS mai arată că carburanţi pentru transportul auto s-au scumpit cu 8.8%, medicamentele - cu 1.6%, detergenţi - 1.6% şi materiale pentru construcţie - cu 0.3%. Au crescut tarifele la aprovizionarea cu apă potabilă şi menajeră - cu 3.1%, serviciile oferite de agenţiile hoteliere - cu 1.1%, serviciile transportului feroviar internaţional - cu 0.9% şi plata pentru locuinţă - cu 0.7%.

Fondul Monetar Internaţional prognozează pentru anul 2009 o inflaţie de 4% în Republica Moldova.

понедельник, 6 июля 2009 г.

Cea mai bună investiţie

06 Iulie 2009, 12:25

Pe fondul deprecierii dolarului american, moneda de referinta la nivel international, aurul ramane cea mai profitabila investitie pe termen lung.

Avand in vedere criza economica, schimbarea rapida a valorilor diverselor monede internationale si dorinta unor state puternice, precum China, de a renunta la dolar drept moneda pentru rezerve, aurul este un refugiu sigur pentru pastrarea averilor, sunt de parere specialistii de la Erste, actionarul majoritar al BCR.

In Romania, pretul de referinta pentru gramul de aur, stabilit de Banca Nationala a Romaniei, se invarte, in prezent, in jurul valorii de 90 de lei, sub varfurile de peste 100 de lei, din lunile februarie - martie. Cresterea este, insa, semnificativa fata de nivelul anului 2007, cand un gram de aur costa, in medie, 55 de lei.

La nivel international, pretul aurului a crescut cu 7 procente in dolari si 8 procente in euro, in 2009, pana acum. Pretul mediu pe anul trecut a fost de 872 de dolari pe uncie (28,3 grame), cu 25% mai ridicat decat nivelul din 2007, cand o uncie costa 650 de dolari. Incepand din 2001, aurul s-a apreciat constant, cu aproximativ 16 procente anual.

In prezent, o uncie de aur se tranzactioneaza la 950 de dolari, iar, pana la sfarsitul anului, analistii Erste sunt de parere ca pretul va trece de 1.000 de dolari/uncie.

Unul dintre motivele pentru care pretul aurului continua sa creasca este si cantitatea limitata de aur existenta. Dolarii, de exemplu, pot fi tipariti la nevoie, ceea ce le scade valoarea. In schimb, nimeni nu a reusit sa produca aur, inca, de aici si valoarea sa.

La ce foloseste aurul?

In general, cand ne gandim la aur, ne gandim automat la bijuterii, o piata in scadere, din cauza crizei economice.

Insa aurul are multe alte intrebuintari, fiind folosit la constructia satelitilor, in industria energiei regenerabile solare sau de vant, in constructia computerelor si in tehnologia laser, datorita calitatilor sale unice.

De asemenea, aurul are multe avantaje, printre care se numara faptul ca e portabil si usor de transportat, aproape indestructibil, usor de identificat, are o valoare mare pe greutate si volum si este acceptat drept moneda de schimb universala.

De la inceputul crizei, cand dolarul a fost lovit din plin, odata cu prabusirea sistemului financiar american, bancile centrale din toata lumea s-au intrecut in cumpararea aurului, pentru ca este singurul ce nu depinde de o tara anume.

Din anul 2000, productia mondiala de aur a scazut de la 2.620 de tone la 2.416 tone, iar pretul a crescut cu mai mult de 250 de procente.

De asemnea, s-au intesificat eforturile de reciclare a aurului, de la 629 de tone reciclate in 2000, ajungandu-se la 1.218 tone de aur, in 2008. In acelasi timp, bancile centrale au scazut vizibil vanzarile de aur, de la 479 de tone, la 246 de tone.

Potrivit analistilor Erste, in urmatorii aproximativ zece ani, pretul aurului ar putea urca pana la 2.300 de dolari/uncie, datorita schimbarii atitudinii bancilor centrala, dorintei Chinei - despre care majoritatea economistilor cred ca va depasi SUA din punct de vedere economic - de a acumula rezerve in aur cat mai insemnate, cerintei mari de aur in piata si fragilitatii geopolitice, din cauza careia nici o tara nu isi doreste sa fie dependenta de o anumita moneda.